ODETTE BOTA

Dezlegare

Iată….. se luminează
nu mă mai spulberă vântul
cu lacrimi de gheaţă;
torentele ploii
îţi spală cuvântul.

Ascultă…. noaptea
se sparge în cioburi de stele
sub gene port flori
lumina-mi din trup
se naşte din ele.

Simte….se-apropie clipa…
pe altarul tău mă preschimb în atee
din ape virgine
pe urmă renasc
să-ţi fiu Galatee.

Taci…..ascultă
căderea în gol, iubirea în pârg
cu aur din raze
te umplu, când toată
în tine mă scurg.

Du-te….e ziuă deja
Şi nu te mai vreau apogeu
să nu te întorci…..
de-ajuns mi-a fost gândul
că iar eşti al meu.